Capacitatea de a te proiecta in viitor, de a anticipa consecintele actiunilor trecute si prezente, de a aprecia cu suficienta exactitate realismul asteptarilor tale este, cred eu, un semn de maturitate. Este dovada ca ai depasit stadiul pueril al visarilor fara fundament dar si etapa furtunoasa a deznadejdilor adolescentine.
Regasirea echilibrului rational si a puterii de a merge mai departe sunt absolut necesare in vremurile pe care le traim.
Citeam cu putina vreme in urma ca, in conformitate cu un studiu al FMI, romanii sunt cei mai pesimisti dintre popoarele est-europene analizate, in timp ce, in urma cu doi ani, erau cei mai optimisti.
Dincolo de faptul ca demonstreaza imaturitate consumatorului roman, acest rezultat este ingrijorator si din perspectiva consecintelor sale economice. Lipsa increderii consumatorilor si asteptarile ingrijorator de mari in privinta somajului au potentialul de a sumbina cresterea economica din interior.
Lasand la o parte aceste consideratii macroeconomice, ce se intampla cu oamenii care sunt, in aceasta perioada, prada deznadejdii si pesimismului?
La nivel individual deznadejdea este un sentiment deosebit de puternic, ce nu poate fi usor depasit. Sprijinul celor din jur, al familiei in primul rand, joaca un rol esential in acest context.
Se spune in popor ca “dracu’ nu-i asa de negru” si vorba asta cuprinde multa intelepciune.
In momente de disperare avem tendinta de a vedea lucrurile mai rele decat sunt cu adevarat. La fel cum atunci cand suntem fericiti le vedem mai roz decat ar trebui. Iar studiul amintit tocmai asta ne demonstreaza.
Hai sa incepem prin a face un pas inapoi. Astfe incat sa ne pozitionam „in exteriorul” propriei persoane. Hai sa incercam sa evaluam echilibrat si fara teama situatia reala.
Poate ca este greu, poate ca esti somer, poate ca tocmai ti-a scazut salariul. Stii care-i vestea cea buna? Situatia e temporara. Da, chiar daca ti se pare ca momentul prezent, cu toata durerea lui, nu se va sfarsi niciodata, te anunt ca, in mod logic si inevitabil, el are un final. Unde, cat de indepartat? Asta nu stim inca dar important este sa nu te gaseasca nepregatit.
Asa ca pregateste-te pentru un nou inceput.
Cum?
In primul rand utilizeaza cat mai eficient ceea ce ai in prezent:
v Fa in asa fel incat banii (putini) pe care ii castigi sa iti ajunga macar pentru strictul necesar si incearca sa nu faci nici un fel de datorii.
v Utilizeaza-ti timpul ramas (mai ales daca esti somer) pentru a invata o meserie noua, pentru a-ti dezvolta noi competente sau abilitati. Profita de oferta de cursuri gratuite care se organizeaza pentru someri. Nu inceta nici o clipa sa te dezvolti.
v Cauta (si gaseste) noi oportunitati. Poate e un moment potrivit sa iti iei viata in propriile maini, sa incepi o activitate independenta. Nu-ti fie teama (sau rusine) sa practici o meserie sub nivelul pregatirii tale. Crede-ma oamenii nu au nevoie de diplome inramate ci de persoane care stiu si pot sa le ofere serviciile de care au cu adevarat nevoie.
Am auzit recent de o tanara profesoara care matura scari de bloc pentru a-si plati chiria si de un bariton de la Opera din Timisoara care, in timpul liber, face taximetrie. Nu stiu cum vi se pare voua dar eu ii admir pe acesti oameni. Pentru ca a munci nu e nici o rusine, si, mai mult decat atat, inseamna de un infinit de ori mai mult decat a te lamenta.
Traieste cu speranta in viitor. Pentru ca un om puternic este cel care, doborat fiind, are forta sa se ridice si sa mearga mai departe. Sa o ia de la inceput daca este nevoie dar sa nu se recunoasca infrant, sa nu abandoneze lupta.
Poate ca prezentul nu e asa cum ti-l imaginai dar faptul ca te-ai inselat in privinta asteptarilor tale nu trebuie sa insemne o pedeapsa vesnica. Trebuie sa fie doar o lectie despre asteptari mai realiste pe viitor. Viitor pentru care trebuie sa incepi sa speri, sa visezi si sa lucrezi chiar de azi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu